``Mi-a plăcut tare că la finalul primei ore de teatru fiecare copil și-a desenat mâna pe care apoi și-a agățat-o pe spate. Toți copiii grupei treceau ulterior într-o mișcare aleatorie să scrie câteva cuvinte despre acel copil, așa cum îl percepuseră ei după o oră de stat împreună. Minunat joc de cunoaștere ! și nu era vorba despre cine ce a scris ! Nu asta era important ! Nu au știut asta !``

``Nu prea am prilejul să îmi văd copilul manifestându-se în alt mediu decât acasă, unde relaţia cu el este o continuă provocare. În seara aceea am primit o lecţie. Mi-am dat seama că în toată zbenguiala, el fusese atent tot timpul la exerciții. Îl crezusem în lumea lui, dar răspunsurile îmi demonstrau că era acolo, prezent.``

``Fii-mea e timidă în societate dar acasă rupe, cum s-ar spune. De când a început școala, a mai ieșit puțin din carapace. Dar fiind o clasă cu mulți copii, e greu să fie provocată des pentru a lua cuvântul în fața colegilor. Că tot face ea pe vedeta prin casă, am înscris-o la scoala de actorie și film MiniArtShow coordonată de Ioana Ginghina. Merge acolo de 3 luni și am reușit deja să observ schimbări. În plus, mi s-au demolat niște mituri.``

``Oricat as incerca sa ma abtin sau sa fiu modesta, am multe motive sa fiu mandra dupa seara trecuta.
In primul rand, copilul meu si-a invins orice urma de trac, temeri sau emotii. Si-a vazut de replicile sale (intr-atat de concentrat a fost incat a uitat la un moment dat ca exista un public in sala catre care poate ar trebui sa se intoarca, chiar si atunci cand interactioneaza cu celelalte personaje, desi doamna profesoara incerca sa ii sufle sa-si indrepte pozitia) si a fost stapan pe situatie pana la final.``